Fractura platoului tibial, de la operație la recuperare.

Operația, dar și recuperarea după o fractură de platou tibial extern poate fi mai grea în cazul leziunilor complexe. Odată cu ajutorul noilor tehnici chirurgicale, dar și a unor sisteme de implante avansate tehnologic se poate realiza o operație care să fixeze corect și rapid osul fracturat, iar pacientul să câștige la capitolul recuperare. 

Un pacient de 50 de ani s-a prezentat la clinica Provita în urma unui accident de motocicletă cu fractura platoului tibial extern cu înfundare și cu extensie în diafiză. Pacientul a fost preluat de doctor Andrei Ursache, medic primar Otopedie și Trumatologie.

Din antecedente medicale, mai exact suferise în urmă cu 5 ani o intervenție chirurgicală artroscopică cu condroplastia unor defecte de cartilaj pe condilul femural intern și femuro-patelar.

Intervenția chirurgicală pentru fractura platoului tibial extern

Dr. Andrei Ursache a ținut cont de faptul că particularitățile fracturii sunt: poziția postero-extern a înfundării platoului tibial și extensia oblic-spiroida a fracturii în diafiză, interesând osul până în 1/3 medie.

Așa că soluția chirurgicala trebuia să realizeze :

  1. Reducerea deschisă și fixarea internă a fracturii platoului tibial;
  2. Reducerea (deschisă sau închisă) fracturii diafizare;
  3. Fixarea fracturii diafizare;
  4. O fixare internă care să permită mobilizarea articulară imediat după intervenție;
  5. O perioadă cât mai scurtă de interzicere a încărcării membrului inferior. 

Implantul – placa LISS cu 13 suruburi

Medicul a optat pentru folosirea unui singur implant, care să realizeze un montaj de stabilitate absolută pentru fractura de platou tibial. In conditiile în care existau mai multe variante de tratament, medicul a optat pentru o tehnică chirurgicală cu implant unic. „Soluția pentru care am optat a fost să folosim un singur implant, care să facă posibilă o tehnică de stabilitate absolută pentru fractura de platou tibial și o tehnică de stabilitate relativă pentru fractura diafizară”, susține dr. Ursache.

Această soluție a permis o singură poziționare a pacientului, pe masa chirurgicală, în decubit dorsal și două abordări relativ limitate, însumând mai puțin de 10 cm.

Dr. Ursache explica indeplinita de implant: „Era necesar ca placa de fixare să permită sprijinul fragmentului de platou tibial postero-extern, să aibă stabilitate angulară a șuruburilor proximale, să aibă suficientă lungime pentru a permite depășirea focarului de fractură distal cu cel puțin 3 șuruburi și să asigure o lungime de lucru potrivită pentru fixarea elastică a traiectului de fractură diafizară.”

Conform planului preoperator, medicul a ales ca implant placa LISS cu 13 șuruburi, implant care întrunea toate caracteristicile cerute, beneficiind, de asemenea de un material (titan) extrem de bine tolerat biologic și de un instrumentar de implantare foarte prietenos cu chirurgul.

Medicul apreciază că o altă dificultate era să abordeze fractura postero-laterală printr-un abord antrero-lateral,  contrar principiului folosirii unui abord „acolo unde este fractura”. Analiza imaginilor CT a permis identificarea unui traiect de fractură antero-extern pe care dr. Andrei Ursache l-a folosit intraoperator pentru a aborda fragmentul înfundat.

Recuperare post-operatorie

Obiectivul intervențiilor moderne de fixare internă a fracturilor este mobilizarea articulară imediată și dacă e posibil încărcarea cât mai rapidă a membrului. Traumatologie actuală se desfășoară pe principiu: “Mișcare e viață și viața e mișcare”. Intervenția a decurs în condiții favorabile, atingându-se toate obiectivele planificate. Postoperator, s-a început imediat mobilizarea articulară. La 8 săptămâni s-a început încărcarea parțială a membrului inferior, iar la 16 săptămâni, încărcarea totală.

Pacientul a acuzat, la 6 luni de la operație, cracmente la mobilizarea genunchiului stâng, neînsoțite de durere, cu corespondent palpator la nivelul rotulei.

Pentru a investiga sursa acestor cracmente și pentru a inspecta eventualele neregularitati rezultate prin consolidarea imperfectă a platoului tibial extern, s-a decis și s-a practicat artroscopia genunchiului stâng. La inspecție s-a constatat vindecarea perfectă a platoului tibial extern și recidiva leziunilor osteocondrale ale condilului femural intern și ale trohleei femurale. S-a practicat condroplastia prin microfracturi a leziunilor, urmată, la 3 săptămâni, de tratament intraarticular cu PRP + Hialuronat (Cellular Matrix, Regenlab).

La 1 an de la operație, pacientul merge fără durere și face chiar și sport, dar cu impact moderat.

Lasa un comenatriu

Articole recente